285 de zile in cautarea verii

Anul trecut, in plina iarna, printre cafelele mele din Costa Rica, Honduras, Guatemala, Salvador, Panama, Bolivia etc., cautam pe internet informatii despre motocicleta pe care vroiam s-o cumpar. Total intamplator i-am descoperit pe Alexandru si pe Andreea, aflati in plina vara, exact in celalalt capat al pamantului, chiar in tarile de origine a boabelor mele de cafea, calatorind curajos pe o motocicleta – Gunnar.

image

Incercand sa “ma sincronizez” cu cafele din tarile pe care ei le parcurgeau, virtual, i-am urmarit timp de cateva luni citindu-le “jurnalul” de calatorie si urmarind fotografiile. Cei doi nu sunt nici scriitori nici fotografi insa mi-au parut din prima acel gen de oameni pe care orice i-ai pune sa faca, o fac bine.

Sa calatoresti prin culturile oamenilor, calcand exact pe langa locurile sigure – batute de turisti – nu e deloc usor. Trebuie sa preiei din mers regulile locului, “sa simti” oamenii, sa le intelegi privirile, atitudinile, sa comunici bine si mai ales sa le oferi un maxim respect. Altfel spus sa ai inima deschisa. Daca nu esti un om bun, poate reusesti sa o faci, cu greu, pentru un sejur de 7 zile dar iti va fi imposibil sa te prefaci 285 de zile.

image

Cei doi n-au stat locului, confortabil, ci s-au plimbat “la greu”. Si-au trimis motorul in Canada cu avionul, apoi suiti pe el au “urcat” in Alaska coborand curajos pe coasta de vest din Statele Unite prin Mexic, prin tarile americii centrale – raiul cafelelor – apoi prin Peru si Chile pana in cel mai sudic punct al continentului sudamerican in Argentina. Asta timp de vreo 9 luni si ceva, tura incheindu-se in aeroport in Brazilia dupa 57 000 de km!

Traseul pus pe Harta e impresionant.

In urma calatoriei lor a ramas o carte foarte frumoasa pe care o pun langa cea a lui Mihai (Barbu) , alt calator cu inima deschisa. Pentru ca mi-am propus sa scriu aici numai despre lucrurile care imi plac, iata o carte/descoperire pe care o recomand oamenilor buni.

In vara, in Romania, la Cazanele Dunarii i-am intalnit pe cei doi si mi s-au scurs ochii dupa Gunnar (frate geaman cu motorul meu, dar mult mai experimentat). Toate banuielile mele cum ca Andreea si Alexandru ar fi oameni faini, buni, modesti, etc. mi s-au confirmat. Nu poti fi altfel in timp ce descoperi lumea si pe tine.

Next Post:
Previous Post:
This article was written by
Website: Joy Ride Coffee

Nu pierde ocaziile de a reacționa când vede lucruri care îi vorbesc. Îi place lumea asta așa cum e ea - cu lumini și umbre, între care se întrevăd nenumărate nuanțe de gri. Adoră să fie înconjurat de oameni normali. Situl de față, care nu reclamă nu știu ce pretenții, le este dedicat intr-un fel. (V. Bojan)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *