Open crumb. Tartine style bread

Open crumb. Tartine style bread

Câteodată făina stă și în barbă. Și o porti pe străzi la protestele antiguvernamentale – la care pleci după ce tocmai ai frământat un aluat, spre amuzamentul colegilor protestatari.

Revoluție? Doar apă, făină și sare. Și “petrecere” de fermenți naturali (făcuți din făina și apă = maia). Pentru o reputație mai bună a pâinii.

Cea care mă fascinează e “Tartine style bread” sau “open crumb”, acea pâine cu coaja rumenă, subțire și crocantă. Cu o ureche maaaaaaaaare de-a lungul ei, “larg deschisă”, arsă pe toată muchia pe care ai făcut slash-ul cu lama Wilkinson. Cu miez cremos, alveolat plin de pelicule elastice. Nu e niciodată perfectă, întotdeauna se mai poate îmbunătăți.

E o pâine filosofie. Te face să te gândești la ciclul de viață al fermenților, să le înțelegi viața. Și mai ales, cel mai important, să te gândești la a ta.

Chad Robertson, un american pasionat a prins-o cumva “din zbor” a înteles potențialul ei (al pâinii), a dezvoltat-o și a “cultivat-o” pe un teren fertil, în San Francisco. Și, lucru important, a inspirat o generație. Această pâine e virală, așteptati-vă să se insereze curând în viețile voastre la fel cum a facut-o cafeaua de specialitate, proaspăt prăjită. E un val “epidemic”.

N-am auzit de ea pâna acum câteva luni deși în lume bântuie și virusează oamenii pretențiosi de prin anii 2000 încoace. Nu se face foarte ușor. E o împerechere fericită de skill-uri: de fermentare și de îndemânare. Skill-uri pe care nu le poti dobândi decât dacă ești foarte (dar foarte!) iertător cu tine. Lucru care se învață greu.

Ce primești în schimb? Pâine goală ce-ți face ziua mai bună. Ești genul miez? Sau genul coajă? Caldă sau rece? Atunci mușcă din ea. Dar se împerecheaza divin cu orice. Unt, brânză – proaspătă sau maturată, avocado, ou ochi sau ou poșat? Și condimente. De toate. Ești special? Amestecă trufe-n unt bun și întinde cu curaj pe pâine. Gemi? Gemuri? N-ai mai mâncat de când erai mic. O să te reapuci. Dacă nu vrei să pui ceva pe ea, o poți scufunda. Nu se îneacă. De exemplu într-o shakshuka condimentată. Vrei la mama? Pune-o în lapte. Sau o poți împerechea cu fratele iaurt sau cu camaradul caucazian – tov. kefir? Jamon? Lomo? Prosciutto crudo? Slănină. N-am încercat dar pun pariu ca merge și cu șnitel. Chiar rece. Sau prăjită, “virată-n” bruschetta italienească. Cu ulei smecher – de măsline, busuioc verde, roșii & parmezan adevărat? De origine verificat. Cu hummus & rucola? Sau romanește cu salata de vinete și cu roșii din gradină? Tac. N-am imaginație – cum îți place.

Next Post:
Previous Post:
This article was written by
Website: Joy Ride Coffee

Nu pierde ocaziile de a reacționa când vede lucruri care îi vorbesc. Îi place lumea asta așa cum e ea - cu lumini și umbre, între care se întrevăd nenumărate nuanțe de gri. Adoră să fie înconjurat de oameni normali. Situl de față, care nu reclamă nu știu ce pretenții, le este dedicat intr-un fel. (V. Bojan)

There are 2 comments for this article

Leave a Reply to Cori Cancel comment reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *